Placarea metalica a constructiilor

Placarea cu metal a constructiilor a inceput sa fie utilizata pe scara larga, depasind simpla placare a cladirilor industriale. Astfel au fost dezvoltate noi functii arhitecturale, cum ar fi stresini si colturi curbate.

Solutiile de invelitori metalice sunt concepute astfel incat sa imbine partea funtionala cu partea estetica de care are nevoie o constructie.

Exista o serie de sisteme de placare pe baza de metal folosite pe toate tipurile de constructii. In ultimii ani placarile metalice au fost utilizate pentru a produce expresii arhitecturale puternice.

 O modalitate adecvata de clasificare a placarilor metalie este in functie de metoda de fabricatie. Cele mai multe sisteme pot apartine uneia dintre cele trei categorii:

 

Tabla cutata trapezoidala

Placarea cladirilor cu tabla cutata are urmatoarele avantaje:

-  greutate mica, rapiditatea punerii in opera;

- ofera posibilitati de izolare a panourilor obtinute, costuri de intretinere reduse; materialul nu necesita intretinere, el pastrandu-si foarte bine calitatile in timp;

- diversitate de profiluri si culori.

 

Casete structurale

Acest sistem este utilizat  pentru realizarea peretilor termoizolanti, putand fi utilizati atat pentru constructiile noi cat si pentru renovari.

 

Casete de fatada

Sunt aplicabile oricarui tip de constructie, fie el industrial sau comercial. Se caracterizeaza prin faptul ca se pot folosi pentru placari, pentru finisaje exterioare, ca o solutie de inchideri, sunt usor de montat si reprezinta o solutie eleganta pentru orice tip de constructie.

 

Materiale pentru placare sunt alese in functie de costul lor, parametrii de fabricație, durabilitate si aspect.

Cele mai frecvent utilizate materiale sunt otelul si aluminiul. Otelul inoxidabil este de asemenea o alegere rezonabila. In circumstante deosebite au fost folosite si alte materiale, cum ar fi cupru, bronz si titan.

Otelul si aluminiul sunt utilizate pe scara larga in toate cele trei tipuri de placari metalice. Principalele diferente dintre cele doua materiale constau in rezistenta, durabilitatea si costul materialelor. Otelul este in mod normal pre-galvanizat sau pre-vopsit. De obicei greutatea minima de acoperire pentru placari este de 275g / m2 in cazul acoperiiri cu zinc si 255g / m2 pentru acoperirea cu zinc-aluminiu. Aluminiul este mai rezistent la coroziune in mod natural; cel utilizat in placari este, in general un aliaj de magneziu si mangan.

 

Compararea avantajelor in alegerea otelului sau a aluminiului poate fi dificila si de multe ori depinde de circumstante particulare.

Sistemele de placare trebuie sa satisfaca criteriile de cost, aspect si rezistenta. Combinand rezistenta structurala cu un finisaj modern, confera cladirilor un aspect elegant care se mentine in timp.

Detalii de fixare sunt importante atat pentru executare, cat si pentru aspect.