Stransa legatura intre comertul cu aluminiu si politica climatica
Noile utilizari si metode de productie fac din aluminiu un material de alegere pentru factorii de decizie europeni care doresc sa decarbonizeze economia.
O industrie cu consum energetic mare, sectorul aluminiului a facut obiectul Sistemului de comercializare a emisiilor (ETS) al UE, care obliga poluatorii mari din Europa sa cumpere credite pe piata carbonului din UE.
In acelasi timp, aluminiul a atras atentia factorilor de decizie pentru potentialul sau de decarbonizare - atat ca material usor pentru sectoare precum industria auto, cat si pentru ca noile procese de productie au contribuit la reducerea emisiilor din fabricile de aluminiu.
Dar, in timp ce aceste eforturi incep sa dea rezultate, a aparut un nou obstacol: razboiul comercial SUA-China. Noile tarife americane la importurile de aluminiu afecteaza atat producatorii chinezi cat si pe cei europeni. Toata productia chineza in exces inunda piata din Europa.
China este acum cel mai mare producator mondial de aluminiu. Insa productia sa este de pana la trei ori mai mare consumatoare de carbon decat productia din Europa. Acest lucru se intampla mai ales pentru faptul ca energia electrica este generata in mare parte din carbune.
Astazi, China este responsabila pentru 57% din productia globala de aluminiu, intr-o crestere semnificativa de la doar 10% in urma cu 15 ani. Motivul acestei cresteri rapide este ca China s-a bazat puternic pe aluminiu pentru a-si sustine boom-ul din sectorul constructiilor.
Dar planurile pentru cinci ani ale Beijingului pentru cantitatea de aluminiu de care ar avea nevoie tara s-au dovedit incorecte. In timp ce cresterea economica a incetinit, investitiile in aluminiu nu au facut-o. Deci, excesul de productie este acum exportat in restul lumii. Si cum nu mai poate exoporta in America, acest exces inunda piata din Europa.
Aluminiu produs in Europa consuma foarte putin carbon - metode de productie
Deocamdata, nu prea are nicio legatura cu instalatiile in sine si, mai mult, cu retelele de electricitate din care provine energia pentru a-l produce.
In timp China utilizeaza 80% energie provenita din carbune, uzinele europene emit in general cu o treime mai putin. Chiar daca unele centrale din Europa utilizeaza tot energie provenita din carbune. Pe masura ce amprenta de carbon a sistemului energetic din Europa scade, la fel va fi si amprenta de carbon a productiei de aluminiu. Aceasta face ca aluminiul sa fie diferit de alte materiale precum otelul si sticla. Acestea nu se bazeaza atat de mult pe electricitate.
Faza de utilizare a aluminiului a atras, de asemenea, interesul factorilor de decizie din UE care doresc sa decarbonizeze economia. Aluminiul este reciclabil la nesfarsit, atat timp cat este pur. Iar atunci cand este utilizat in transport, poate reduce consumul de combustibil al vehiculelor usoare.
Abordarea importurilor intr-un mod care sa respecte normele comertului international ar putea fi o sarcină dificila.
Sursa articol: https://www.euractiv.com/section/climate-environment/news/aluminium-sector-illustrates-close-link-between-trade-and-climate-policy/